Strandul Turda

Thumbnail imageAcest lac este cel mai mare si cel mai bine cunoscut lac Sarat din regiune, fiind situat in partea de E a depresiunii, destul de departe de baza taluzului ce o margineste.

Aspectul sub care se prezinta astazi, in urma lucrarilor succesive de amenajare, efectuate cu scopul de a-i regulariza si consolida malurile – in prezent betonate – este probabil destul de departe de forma sa initiala.

Forma lacului, neregulata, prin atasarea la extremitatea uneia dintre laturi a unui bazin pentru copii, se apropie oarecum de un dreptunghi, cu latura lunga dirijata NV-SE, avand dimensiunile de 50x70 m. Aceasta dateaza din anii 1952-1953, cand lacul a fost betonat si compartimentat in patru zone de adancime. Suprafata bazinului, exceptand bazinul pentru copii, este de 3690 m2.

Masuratorile batimetrice, efectuate in vara anului 1978, reliefeaza existenta unui fund aproape plat, adancimile apei fiind cuprinse – exceptand bazinul artificial pentru copii – intre 3,15 si 3,75 m. Adancimea de 5,25 m, masurata in coltul de N al lacului, de catre I.Maxim, cu ocazia cercetarilor din 1936, nu a mai fost regasita. A fost, probabil, umpluta in decursul timpului datorita surparii continue a malurilor – inainte de consolidarea lor prin betoane – si dragarii fundului lacului, in cadrul lucrarilor de amenajare.

Volumul bazinului adanc, considerand adancimea medie de 3,56 m, este de 13.136 m3.

Thumbnail imageAlimentarea lacului este asigurata, in mod natural, din precipitatiile ce cad pe suprafata sa si, probabil, in lungul conturului, prin izvoare sarate provenind din acumularea acvifera existenta la baza depozitelor ce acopera sarea. La aceasta alimentare se adauga cea artificiala, prin apa extasa din lacul “Fara fund“, in scopul folosirii ei in instalatia de bai calde a statiunii si varsarea ei in lacul in discutie.

Cercetarile peloidometrice, executate in vara anului 1978, prin 14 carotaje, dispuse din 10 in 10 m, in lungul a 3 traverse orientate NV-SE si avand intre ele distanta de 15 m, au indicat prezenta pe fundul lacului, in zona sa centrala si nord- vestica, deasupra sarii sau argilei cenusii-nisipoase ce acopera sarea, a unei acumulari de namol negru si negru - cenusiu, uneori slab nisipos, onctuos.

Aspectul neuniform al acestei acumulari, ce  prezinta 3 zone de ingrosare , situate in zona centrala a bazinului, in coltul  de NE si in dreptul laturii sale sud-vestice indica gropile de exploatare a sarii, probabil de adancime nu prea mare,  pe seama carora prin umplerea cu apa, fenomene de disolutie si prabusirea peretilor despartitori, s-a format actualul lac.

Grosimile maxime de namol negru si negru-cenusiu, intalnite in cele 3 depresiuni ale fundului bazinului, sunt de 0,80 m,  in dreptul laturii sud-vestice, 0,60 m, in zona centrala si 0,45 m in coltul de NE.