Gradina Botanica Cluj |
Grădina Botanică „Alexandru Borza” a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, România a fost fondată în 1920 de profesorul Alexandru Borza. Întinsă pe o suprafață de aproape 14 hectare, în partea sudică a Clujului, grădina botanică, organizată după Unirea Transilvaniei cu România, în anii activității de așezare pe temeiuri solide a universității clujene, a reușit să se dezvolte în timp atât ca și un obiectiv turistic clujean cât și ca important spațiu didactic și științific din cadrul Universității Babeș-Bolyai. Grădina conține pe teritoriul său peste 10 000 specii de plante din toate colțurile lumii, fiind structurată pe mai multe sectoare: ornamental, fitogeografic, sistematic, economic și medicinal. Flora și vegetația românească sunt reprezentate prin plante din câmpiile transilvane, Munții Carpați, Banat, etc. Printre atracțiile grădinii se numără Grădina japoneză (o grădină în stil japonez cu un pârâu și o căsuță în stil japonez), Grădina romană cu vestigii arheologice din vechea colonie romană Napoca, printre care și o statuie a lui Ceres, zeița cerealelor și a pâinii, alături de plante cultivate care domină agricultura contemporană românească. La momentul de față grădina deține peste 10 000 de specii de plante, număr foarte mare pentru o grădină botanică, fapt care a dus la o evaluare a Grădinii printre cele mai prestigioase din lume. Flora și vegetația din țara noastră este reprezentată foarte bine prin plante aduse din Banat, Moldova, Oltenia, dunele maritime ale Mării Negre, Câmpia și Podișul Transilvan, dar și din Munții Carpați. Relieful variat a permis aducerea de plante din munții Caucaz, Balcani, Himalaya, dar și din zona Mării Mediterane. Pentru a crea condițiile cele mai propice plantelor a fost realizată o împărțire a spațiului în mai multe sectoare:
- Sectorul ornamental - Aici sunt cultivate zeci de specii a câtorva sute de plante lemnoase și ierboase care încântă vizitatorii de-a lungul întregului an în zone cum ar fi Grădina Japoneză, Rosariumul și Grădina Mediteraneană;
- Sectorul fitogeografic conține o colecție de plante aranjate în funcție de asociațiile lor naturale;
- Sectorul sistematic - un mare număr de specii grupate pe familii, care la rândul lor sunt dispuse după ordine și clase, din punct de vedere filogenetic;
- Sectorul economic este format dintr-o serie de plante cultivate pentru utilitatea lor industrială/economică, cum ar fi cocotierul sau palmierul de ulei;
- Sectorul medicinal - plante cunoscute datorită proprietăților lor medicale și curative.
Complexul de sere existent este format din 2 grupe cu un total de șase sere (în suprafață totală de peste 3 500 de m²) în care sunt cultivate plante ecuatoriale și tropicale:
- Sera cu plante acvatice – aici se poate admira lotusul amazonian cu frunze de peste 1,5 m diametru,
- Sera cu palmieri – peste 80 de specii de palmieri decorativi sau industriali (cocotierul, palmierul de ulei), aduse din Japonia, Australia, Asia și Insulele Canare
- Sera cu vegetație din Australia și mediteraneană – diverse specii de ficus, ferigi,
- Sera cu orhidee și ferigi,
- Sera cu bromeliacee,
- Sera cu plante suculente.
În prezent, în grădinile botanice existente în lume se estimează că sunt peste 4 milioane exemplare de plante, aparținând la aproximativ 80 000 specii, multe dintre ele pe care de dispariție. În perioada ultimilor zeci de ani, dată fiind degradarea rapidă a habitatelor naturale ca urmare a supraexploatării, poluării, intensificării deșertificării s-a accelerat ritmul de dispariție al speciilor vegetale, fapt care a impus reconsiderarea rolului și importanței grădinilor botanice, care trebuie să depună eforturi în conservarea bio-diversității mondiale. Misiunea globală a acestora trebuie să urmărească oprirea pierderii de specii și a diversității lor genetice în lume. Grădina botanică clujeană și-a impus încadrarea în aceste noi cerințe, inițiind cu succes cercetări privind posibilitățile de conservare, a unor specii valoroase din flora României, în special a celor periclitate sau endemice. Odată intrat în spațiul Grădinii Botanice , ceea ce frapează vizitatorul este liniștea profundă pe care o întâlnește la tot pasul, în discordanță cu dinamismul Clujului. Vizitatorilor Grădinii Botanice din Cluj le este recomandat, de aceea, să adopte o atitudine civilizată și de respect față de toată munca și eforturile a peste 100 de ani și față de tot ceea ce s-a reușit a se crea aici.
|