Mormantul lui Mihai Viteazu
Initial, pe acest loc, sotia sa (Doamna Stanca), cu invoirea principelului Transilvaniei Gabriel Báthory, a reusit sa ridice o capela in stil bizantin, distrusa ulterior intentionat de catre nationalisti fanatici maghiari. Capela a fost realizata sub forma unei troite, asa cum este reprezentata pe o acuarela realizata in 1820, achizitionata de istoricul turdean István Téglás (1853-1915), apoi de contele József Kemény (1795-1855) din Luncani.

Thumbnail imageSpre sfarsitul secolului al XIX-lea, preotul unit Vasile Moldovan din localitatea Sanmihaiu, azi comuna Mihai Viteazu, a cumparat terenul cu mormantul, spre a-l feri de alte profanari.

Pe locul fostei capele, a fost realizata in anul 1923 de catre Comitetul Femeilor Romane din Turda o Troita din lemn, la recomandarea si la dorinta Regelui Ferdinand I, exprimata la vizita sa, impreuna cu Regina Maria, prin Turda in anul 1919. Realizarea Troitei a fost posibila si cu sprijinul „Societatii monumentelor istorice” din Bucuresti. Troita de lemn, in prezent expusa la Muzeul de Istorie din Turda (din anul 1977), este lucrata in stil popular. Ea are gravata inscriptia: „Aici a fost rapus marele voievod Mihai Viteazul la 9 august 1601”.

Monumentul nou (obeliscul) a fost inaugurat pe data de 5 mai 1977. Inalt de 1601 cm (evoca anul mortii 1601), obeliscul este opera sculptorului Marius Butunoiu. Este confectionat din beton armat, placat cu travertin de Ruschita, pe un soclu dreptunghiular din tuf vulcanic. Are trei laturi, simbolizand cele trei principate romane unite sub Mihai Viteazul in anul 1601. La baza fiecarei laturi se afla stemele celor trei principate romane, executate din marmura alba de Simeria (la fel ca si placa mormantului) de catre artistul clujean Vasile Rus Batin.

In vecinatatea monumentului a fost construita in anul 2005 Biserica Mihai Voda, copie dupa Biserica Mihai Voda ridicata la Bucuresti de catre Mihai Viteazul.

< Prev   Next >