atorita pozitiei extrem de favorabile (in apropierea oraselor Cluj-Napoca si Turda), dar mai ales atractivitatii deosebite, sectorul de chei din lungul Vaii Hasdate reprezinta probabil cea mai cunoscuta forma de acest gen din Muntii Apuseni.
Cheile Turzii au luat nastere in sectorul unde paraul Hasdate (afluent de stanga al raului Aries) intersecteaza transversal o culme a Muntilor Trascaului.

Pe o lungime de 3,5 km, cheile s-au adancit, cu circa 350 m, in bancuri masive de calcare jurasice, geneza lor fiind legata de coborarea treptata, incepand din pliocen, a nivelului de baza, reprezentat de lacul panonic din bazinul Transilvaniei. Aparitia acestor chei se afla intr-o stransa legatura cu procesul de epigeneza, potrivit caruia paraul Hasdate s-a adancit initial in roci mai putin dure care acopereau calcarul, dupa care si-a continuat eroziunea intense in masivul calcaros. Urmarile acestui proces se constata in prezenta unor lapiezuri, hornuri si pesteri, mai ales pe dreapta vaii. Exista insa si o alta conceptie emisa cu privire la geneza cheilor, potrivit careia acestea s-au format datorita surparii boltilor unei serii de pesteri strabatute de un parau subteran, teorie imbratisata de un numar insemnat de specialisti. Parcurgerea defileului ofera o priveliste de neuitat. Poteca de munte te poarta cand pe partea dreapta, cand pe stanga. Din cand in cand, trei podete te trec de pe un versant pe celalalt. Primul pod, „Vizuina Spalata", te duce spre poteca de la poalele versantului denumit „Peretele cu trepte", care atinge inaltimea de 300 de metri. Cum treci de aceasta portiune, poteca din piatra slefuita de miile de turisti care vin anual te duce spre al doilea pod, „Mijlocul Cheii". E un loc ametitor: cei doi versanti ai Cheilor, cu pereti aproape drepti, se inalta spre cer de o parte si de alta. Traseul continua spre dealurile domoale ale campiei Transilvaniei si ajungi la al treilea pod, „Podul Pesterilor", strajuit in stanga si in dreapta de două pesteri, „Cetateaua Mica" si „Cetateaua Mare".

Cheile Turzii oferă un peisaj carstic de o rara salbaticie: stanci inalte si abrupte, creste ascutite, turnuri de piatra, valcele pietroase, grohotisuri, arcade etc. Contine peste 1.000 de specii de plante si animale, unele reprezentand elemente rare, ca usturoiul salbatic, acvila de stancă s.a. In total se cunosc in Cheile Turzii cca 60 de pesteri, firide sau arcade (resturi ale unor pesteri prabusite), aproape toate de dimensiuni mici (doar 8 depasesc 20 m lungime, cea mai mare atingând 120 m). Pestera "Cetateaua Mare" („Pestera lui Balica") se afla langa podul nr.4, pe partea dreapta a vaii Hasdate. Aici s-a adapostit o perioada haiducul Nichita Balica din Petrestii de Jos, care a participat la revolta antiaustriaca a Curutilor.
Sapaturile efectuate in pesteri au scos la iveala resturi de mamifere de varsta pleistocena si holocena si vestigii arheologice datand din paleoliticul inferior (cultura de prund) si din epocile cuprului, bronzului si fierului.